Filozofia pune întrebări, matematica găsește răspunsuri.
Filozofia e flexibilă, umană și curioasă, pe când matematica e rigidă, calculată și precisă. Deși par discipline diametral opuse, ele se completează reciproc și formează uneltele prin care evoluăm ca specie. Unde sunt oameni, este și filozofie, este și matematică.
În preistorie, filozofia putea fi o întrebare simplă: cum fac să nu-mi mai fie frig? Matematica a adus un răspuns la fel de simplu: fă focul.
Lucrurile nu s-au schimbat prea mult — filozofia ne alimentează în continuare focul curiozității, iar matematica ne permite să înțelegem lumea din jur.
Nu pot exista una fără cealaltă, cum nu există nici răspuns fără întrebare.
Ideea pentru cursul Sabaki a adus mult entuziasm, dar și multe idei care cereau grijă și atenție. Pentru a le da voie să prindă rădăcini, am decis să plec în Vietnam și să mă imersez în necunoscut, în speranța că mă voi întoarce de acolo cu răspunsuri noi la întrebări vechi. Timp de două luni, am traversat țara pe motocicletă sau cu autocarul, am descoperit locuri noi și o cultură străină, dar în același timp familiară.
Întors în țară, peisajul s-a schimbat — am înlocuit tunelurile Cu Chi de la periferia Saigonului cu scaunul de birou, iar în loc să explorez peisajele muntoase din Da Lat, am început să lucrez la curs.
Timp de un an ce a trecut pe nesimțite, din exterior părea că am scris, am filmat și am editat. De fapt, eu doar am dat o formă fizică deciziilor luate în momentele de claritate pe care numai îmbulzeala și zarva unei intersecții aglomerate din Ha Noi ți le pot da.